La bine și la greu, din 1999

Era o zi de sâmbătă, puțin cam mohorâtă dar m-am hotărât totuși să ies cu un amic la un pahar de bere. Trecuse deja o perioadă destul de lungă de când ieșisem de la recondiționat și încă eram puțin supărat pentru că au trebuit să-mi înlocuiască placa de bază cu cea a unui laptop mult mai tânăr și mi-au îndepărtat câteva taste din cauza unui pahar de suc vărsat pe ele. Preietenii mei au încercat să mă încurajeze, să-mi ridice moralul dar cum un laptop nu trăiește 100 de ani, mi-am propus să merg la cel mai luxos local din oraș. Oktal.
Pentru prima dată de la recondiționare, am vrut să nu-mi mai fie rușine de ceea ce sunt: un laptop vechi, cu unele piese lipsă, cu unele înlocuite, dar cu poftă de viață, de ascultat muzică, de văzut filme. Dar printre atâtea noutăți din magazinul online Oktal, e puțin cam greu să te simți tânăr și înfloritor.
Când eu și amicul meu, un telefon fără Bluetooth cameră foto și cu 2 taste lipsă am intrat la Oktal, toți s-au oprit din ce făceau și s-au uitat surprinși la noi. Mai puțin ea. Ne-am așezat la masă, eu încă cu ochii la ea, o frumoasă tabletă cu ecranul lucios, cu un titlu de carte în priviri și Wi-Fi-ul pornit. Discuta cu o prietenă când am intrat și probabil a fost singura din mulțime care mi-a zâmbit mie, un laptop trecut de prima generație. Emoționat, mi-am întors privirea de la ea roșind ca un adolescent proaspăt îndrăgostit. Adolescent nu eram, dar cu siguranță îndrăgostit până peste cap, da!
A doua seară am revenit la Oktal, pentru a vedea tableta cea zâmbitoare, mereu la aceeași masă, mereu cu ochii la mine. După o săptămână de flirt continuu, mi-am luat acumulatorul în dinți și m-am dus la ea să o invit la o cafea a doua zi. A spus da, mi-a zâmbit și eu am plecat cu acumulatorul încins de emoție.
Și iată-ne 2 ani mai târziu, în același magazin online Oktal în care ne-am întâlnit pentru prima dată, pentru a-i promite că voi fi acolo lângă ea, la bine și la rău, iar copiii noștri vor rămâne fideli clienților lor așa cum și noi am fost o viață întreagă. Promisiunea am făcut-o în 1999 și o respect și azi cu sfințenie, pentru că ea este tot ce am mai scump pe lume. Magazinul online încă există, pentru că și el își respectă promisiunile față de clienții săi. La bine și la greu, din 1999.

Sursă imagine

Super Blog 2012, etapa nr. 3

 

Povestea unei rochii

După cum titlul povestii mele spune, sunt o rochie. O rochie simplă, modestă, într-o culoare arămie precum frunzele copacilor în mijloc de octombrie și la fel de ușoară ca briza răcoroasă a vântului. Sunt moale la atingere și mă mulez perfect pe corp, asta datorită combinației de materiale din care sunt făcută- 60% bumbac, 40% polyester. Sunt ușor de purtat, pentru că vin într-o varietate de forme și culori. Așa cum frunzele nu seamănă una cu alta și eu sunt diferită.
A fi diferit este motto-ul familiei mele. Poate că ar fi bine să vă spun mai multe despre mine, să vă las să-mi pătrundeți tainele fibrelor textile.
M-am născut sub blazonul Desiner/s, marcă proprie a hypermarketului Real. Suntem o familie ciudată, ne completăm unul pe celălalt, de fapt, nu putem exista unii fără alții. O rochie are nevoie de un dres frumos care să acopere delicat piciorul, dresul de un pantof elegant, cu toc, care să pună în evidență domnișoara. E normal ca în orice familie numeroasă personajele de sex masculin să nu lipsească. Cineva trebuie să ducă numele nostru mai departe, să susțină brandul și să-l facă faimos și printre bărbații meticuloși, care preferă un pulover chic și călduros unei haine banale, iar Designer/s oferă articole de la cei mici până la cei mari.
Ne place să respectăm calitatea și să îndeplinim toate așteptările clienților noștri în materie de vestimentație. Cam asta ar fi, în mare parte povestea mea și a celor ca mine, ne potrivim oricui, oricând. Cu toți, suntem o familie.

Sursa imagine

Super Blog 2012, etapa nr. 2

SuperBlog

Toamna a venit, ceea ce inseamna ca trebuie sa inceapa distractia. Cum toata vara am fost super-mega plictisita (vorbim aici de perioada post-bac/ post-admitere) m-am gandit ca e cazul sa fac mai mult ceea ce-mi place- sa scriu pe blog. Asa ca m-am inscris la SuperBlog :D.