Eu știu ce-i bine pentru tine

Atunci când sunt într-o situație dificilă și nu știu ce să fac, merg întotdeauna pentru sfaturi la my boy bff, chiar dacă nu are 150 de ani și barbă alba (e mai mult ginger) este înțelept. Într-una din zile mi-a spus „ești singură și o să fii întotdeauna singură, chiar dacă eu sunt aici pentru tine”. La început am zis că nu știe despre ce vorbește, nu era exact cuvintele pe care voiam să le aud la momentul respectiv dar acum îmi dau seama că are dreptate.

Cu gândul departe, pierdut între trecut și viitor m-a lovit o idee: este mai ușor să te dezamăgești pe tine însuți și să te simți vinovat față de tine sau să îi dezamăgești pe cei care te iubesc și să te simți vinovat față de ei? Mi-am dat seama că tot ceea ce fac eu este să fac pe cineva mândru de mine și mereu încerc să mă ridic la așteptările lor, nu ale mele. Există mereu un părinte, o soră, un profesor care așteaptă de la tine mai mult decât le poți tu da, iar atunci când nu te ridici la înălțimea așteptărilor apare acel sentiment de vinovăție care îți întunecă viața.

Atunci când refuzi să îi mulțumești te transformi în copilul rebel care nu ascultă de părinți, care, cred unii, își vă rata viața și cariera pentru că nu urmează pas cu pas planul făcut de alții pentru el. La un moment dat trebuie să tăiem cordonul ombilical care ne alimentează cu visele neîmplinite ale părinților și să învățăm să greșim singuri. Poate mă înșel, dar toți am făcut la un moment dat un efort pentru a îi mulțumi un om drag sau a-i arăta că putem, că noi suntem mari și tari.

Gelozie sau paranoia?

Zilele trecute am avut neplăcerea să iau parte la o scenă de gelozie, foarte neplăcută. Sunt persoane pe care nu pot să le înțeleg, oricât de mult aș vrea. Cei doi  locuiesc împreună de câteva luni, se înțeleg destul de bine și el a făcut crize din cauza unui apel telefonic. Atunci când locuiește cu tine, merge cu tine peste tot, nu pleacă aproape niciodată de acasă, nu înțeleg, de ce faci astfel de scene? Ești gelos atunci când femeia iese, merge la serviciu, se întâlnește cu alte persoane dar nu când e 24/24 cu tine. Pentru mine asta deja înseamnă paranoia.

Mai cunosc un caz, un amic de-al meu, un fel de vedeta pe la noi prin România, cu formație, cu emisiuni etc etc și implicit, gagică. Individa, ori de câte ori încercam să port o discuție cu el, venea repede și i se agăța de gât, chiar am crezut că o să mă pleznească la un moment dat pentru că îi făcusem cunoștință cu o prietenă (fiind un viaipi individul, cunoaște o grămadă de gagici). Și poze pe facebook, și după el la concerte și în sufletul lui non stop. Femeie, lasă-l și pe el să respire.

Cunosc tot mai des cupluri care se suspectează de infidelitate, fac crize de gelozie și ajung într-un final să se despartă, de cele mai multe ori pentru ca ea e draguță și are mulți prieteni sau invers. Este normal atunci când ești într-o relație să fii gelos/geloasă, pentru că persoana cu care ești nu-ți este indiferentă și nimănui nu-i place să-i fie înșelată încrederea, dar atunci când ți se dedică ție, cu suflețel și trupușor, de ce trebuie să o iei razna? Nu poți să-ți exprimi aceste sentimente într-un mod haios, fără ca ele să rănească?

Și eu sunt geloasă și nu îmi place să arăt chestia asta. Prefer să țin sentimentele acestea pentru mine până sunt singură de ele.Nu înțeleg de ce după o săptămână de reție să te duci la el/ea și îl/o iei la rost că a ieșit cu prietenii. Fiecare are nevoie de libertate și aer, atunci când relația devine serioasă ai dreptul să întrebi de ce nu a venit acasă la 10 și unde a fost, până atunci comportă-te frumos.

Cum să impresionezi o femeie

În ultima vreme am observat fără să vreau unele obiceiuri ale masculilor ce mă înconjoară și mă tot gândesc dacă am eu standarde mult prea ridicate sau unii dintre ei sunt doar porci. Așadar, dacă vreți să agățați o femeie, trebuie să faceți după cum urmează.

1. Râgâie-nu e nimic mai senzual ca un bărbat care râgâie strașnic după o bere rece. Denotă masculinitate.

2.Menționează-ți micul prieten la fiecare 2 cuvinte din 3 –ce pu*a mea, ca doar, în pu*a mea, eu sunt un bărbat adevărat.

3.Flegmele-cel puțin 2 sau 3 pe o distanță de 500 de metrii sau mai puțin.

4.Întotdeauna verifică dacă micul alfa este la locul lui. Întotdeauna.

5.Bea ca un porc și laudă-te cu asta. Ne place la nebunie să ne imaginăm cum dați la boboci.

Vă jur, ne impresionați până la lacrimi cu astfel de gesturi. Se mai găsește și câte un gentleman rătăcit printre ei, dar și aceștia sunt pe cale de dispariție. Nu ne dorim nici luna, nici stelele ci să ne țineți ușa, să ne aduceți măcar o floare și să evitați lista de mai sus. Este chiar atât de dificil? Prea multe romane de dragostea dăunează imaginii unui bărbat (evident, văzut prin ochii unei femei). Fetele or să-mi dea dreptate, băieții îmi vor sări în cap :D.

Love letters of great man #3

Beethoven

Good morning, on July 7

Though still in bed, my thoughts go out to you, my Immortal Beloved, now and then joyfully, then sadly, waiting to learn whether or not fate will hear us – I can live only wholly with you or not at all – Yes, I am resolved to wander so long away from you until I can fly to your arms and say that I am really at home with you, and can send my soul enwrapped in you into the land of spirits – Yes, unhappily it must be so – You will be the more contained since you know my fidelity to you. No one else can ever possess my heart – never – never – Oh God, why must one be parted from one whom one so loves. And yet my life in V is now a wretched life – Your love makes me at once the happiest and the unhappiest of men – At my age I need a steady, quiet life – can that be so in our connection? My angel, I have just been told that the mailcoach goes every day – therefore I must close at once so that you may receive the letter at once – Be calm, only by a calm consideration of our existence can we achieve our purpose to live together – Be calm – love me – today – yesterday – what tearful longings for you – you – you – my life – my all – farewell. Oh continue to love me – never misjudge the most faithful heart of your beloved.

ever thine
ever mine
ever ours 

Cate unii sunt cu vaca..

Eu intotdeauna am incercat sa gasesc binele in oameni si sa nu ii judec de la prima vedere, pentru ca niciodata nu sti ce se ascunde sub o fata draguta. De cele mai multe ori nu ma insel in privinta oamenilor, dar sunt cate unii care pur si simplu ma uimesc. Plecand de la “iti spune unul ca esti beat, nu-i nimic, iti spune si-al doilea, te duci sa te culci” am fost putin trista sa constat ca persoana care mi-a facut o impresie buna la prima vedere era de fapt putin plecata cu vaca pe aratura, desi aproape toti imi spusesera ca e trilulilu dar nu am crezut. De la o femeie de 30 de ani astepti multe.

Cireasa de pe tort a fost cand am auzit-o spunand ca este degradant sa lucrezi ca agent de paza, in conditiile in care si eu si ea avem aceeasi functie, am dat aceleasi examene si pe diplomele noastre scrie acelasi lucru, agent de paza. E frumos sa traiaesti in mica ta Utopie, dar trebuie din cand in cand sa mai casti ochii si la realitatea din jur, altfel nu numai ca o sa vorbeasca gura fara tine, dar nimeni nu o sa te placa si la munca ai nevoie de asta, you can’t just be a bitch.

Nu stiu ce loc de munca, in ziua de azi, mai poate fi considerat degradant. Director nu te pune nimeni doar pentru ca te cheama Xulescu si atata timp cat iti castigi painea cinstit nu vad de ce ar fi degradant. Fata de ce anume poate fi consierat asa? Madam oare are impresia ca suntem iar in secolul XVIII? Din nefericire, timpul merge inainte si nu se opresite nici o secunda sa-si arunce privirea inapoi. Cate unii sunt cu vaca, zau de nu…Voi ce credeti? Ce munca poate fi considerata degradanta?

Azi e 2012

De anul trecut încerc să scriu și eu un articol cap coadă, sper să iasă ăsta. Anul trecut a fost unul dat naibii și sunt tare mândră că am reușit să supraviețuiesc și că  nu mi-am pierdut mințile înca. A fost greu, agitat, plin de zâmbete și de lacrimi, de nervi, de momente mult prea calme și prieteni care au fost lângă mine chiar dacă am fost rea cu ei. 2011 de un singur lucru m-a privat dar sper că anul ăsta va fi mai darnic, am mare nevoie de el.

In 2011 m-am mutat și a fost al naibii de bine pentru că am reușit să scap de acolo cu mințile întregi și mainile nepătate. În 2011 am luat BAC-ul și a fost cea mai mare realizare. Am primit un șut în fund, am învățat o lecție importantă, mi-am luat inima în dinți și am luat-o pe alt drum iar acum timpul se scurge parcă mai repede și îmi e din ce în ce mai frică, dar TREBUIE.

2012 o să fie și el un an dat dracu’  si tot ce vreu de la el e sanatate si curaj. Va doresc tuturor muta sanatate si fericire, curaj si zile cat mai pline de zambete.

Bani sau distractie?

Esti clasa a 12-a acum, esti zmeu. Pentru ca BACul bate la usa, te pui cu burta pe carte (cam in ultima luna :P), te distrezi cu colegii, parintii nu iti stau prea mult pe cap pentru ca trebuie sa invete copilasul, iti fac toate poftele…dar dupa 18 ani, se cam strica jucaria. Esti vazut ca un adult, esti la facultate, esti mare si tara. Inca locuiesti cu parintii, dar cum e treaba cu banii? Esti student, tentatiile sunt la tot pasul si tu esti lefter. Te angajezi sau stai pe banii parintilor pana termini facultatea?

Subiectul asta l-am discutat de mai multe ori, cu mai multe persoane. Dupa liceu, ce e mai bine sa faci, sa ai banii tai sau nu? Mie corect mi se pare ca dupa ce ai fost admis la facultate sa inceri sa te descurci singur si sa nu te mai bazezi asa mult pe portofelul tatei. Un job part-time gasesti destul de usor, mai imparti un pliant, mai pe la un Mc Donalds.In modul asta poti sa le demonstrezi parintilor ca te maturizezi si esti responsabil. Nimeni nu spune ca este usor sa le faci pe ambele, dar sunt foarte multi care o fac si nu au murit.

Plus, consider ca joburile din timpul facultatii sunt foarte importante pentru ca acumulezi experienta( de viata) indiferent de domeniu in care lucrezi. Atunci cand in sfarsit aplici pentru job-ul dorit, agajatorul tau are nevoie de referinte si nu conteaza daca tu ai fost osparat si acum aplici pentru astronaut. Pe el nu cred ca il intereseaza in mod deosebit cata experienta ai tu in domeniu respectiv (cand tu abia ai terminat facultatea) ci cat de multa experienta ai in generaj, cum te comporti cu colegii, cu seful etc.  Acu’ zic si eu, na. Voi ce credeti, e bine sa lucrezi pe timpul facultatii sau dupa ce o termini?

 

Plictiseala?

Nu imi dau seama daca eu imbatranesc sau copii din ziua de azi se “iubesc” tot mai devreme, din frageda pruncie? Oriunde merg, ma lovesc de indragostiti pupaciosi si lipiciosi, unii de-ti vine sa-i bati altii sa-i iei acasa si sa ii torturezi pana dezvaluie secretele relatiei lor perfecte. Imi place sa fiu inconjurata de iubire, pana la urma “love is in the air”.

Nu ii inteleg pe cei care spun ca se plictisesc cand sunt atat de multe lucruri de facut in 2. Cu putina imaginatie, gasesti cate un lucru de facut in fiecare saptamana (presupunem ca au job si se vad in weekend:P)-puteti gati impreuna (sau tu gatesti si el sta langa tine), puteti urmari un film acasa cu un castron de popcorn langa, plimbari prin parc, nopti nebune impreuna unde imagiantia este ingredientul principal. Cred ca sarea si piperul intr-un  astfel de moment este lenjeria intima-sexy, provocator dar oarecum cuminte.

Mie mereu mi-au placut barbatii in uniforma-marinarii, jandarmii, pompierii iar daca ai suficient de mult curaj ai putea incerca cateva costume sexy care cu siguranta or sa aprinda cateva artificii pe tavanul vostru. Lenjeria sexy este mereu cea mai buna idee de a alunga plictiseala sau chiar si atunci cand vrei sa te simti bine in pielea ta. Nu trebuie sa ai partener sa iti pui o pereche de chilotei super sexy, important este ca iti da un plus de incredere.

Viata e grea, dar trece

Spunea cineva ca  “Viata e grea, dar trece”. Nu a promis niciodata ca o sa fie usor, aici noi trebuie sa invatam sa ne croim drum, mai printre flori, mai printre spini. Inca nu m-am hotarat daca imprevizibilitatea este un lucru bun sau un lucru rau. Nu mi-au placut niciodata schimbarile mari, dar am fost nevoita sa le accept.  Nu imi place atunci cand lucrurile se schimba si sunt o persoana care se plictiseste destul de repede.

Cand m-am mutat in Bucuresti eram foarte bucuroasa ca o sa  las totul in urma si sa incep de la 0 si la naiba, a fost greu. Dar am facut-o si pe asta, acum sunt multumita cu ceea ce am realizat si ceea ce am, atat de multumita ca am obosit pana am ajuns aici si ma bate de ceva timp gandul sa imi iau iarasi zborul, poate spre tari mai calde. Momentan,  ramane pe lunga lista cu vise pentru ca sunt altele mult mai importante decat zborul.

Deci cum v-am spus, nu imi plac schimbarile. Nu imi place atunci cand oamenii pe care ii stiu de o viata imi apar straini in fata ochilor, cand totul este mult prea mare fata de cum stiam eu totul, cand timpul se scurge parca prea repede in momentele importante si trece ca un melc atunci cand simtim ca o luam razna. Si totusi, am nevoie de o schimbare pe care habar n-am cum sa o fac, de unde sa incep si cu cine. Si nimeni nu poate sa ma ajute…