I.m back

Știu, știu, nu am mai scris de aproape o lună. Partea bună e că am ieșit relativ din starea aia de cacao despre care v-am povestit în ultimul articol, probabil pentru că am intrat într-una și mai adâncă. Viața e nasoală mai ales când ești student, sesiunea bate la ușa, n-ai loc de muncă, n-ai cu ce să plătești chiria și mai ai 30 de lei în portofel, la care ții ca la cea mai mare comoară.

Am fost nevoită să-mi dau demisia, aparent fosta mea șefă nu mi-a apreciat calitățile minunate și mi-a dat de ales, pleci tu acum sau te dau eu afară peste 2 zile. Am preferat să plec, nu am vrut să-i dau satisfacția să mă concedieze. Și evident că după demisie vine depresia, lacrimi, draci, una alta. În prezent nu am loc de muncă și mă străduiesc să-mi găsesc ceva care se pupă cu programul meu de la facultate. A fost o perioadă dark and in that place they don.t have cookies, IT.S A LIE. Nici să citesc nu am putut, mi-a tot zburat mintea la tot felul de rahaturi și nu am putut să mă concentrez. În toată perioada asta dark am reușit totuși să creez ceva frumos. Partea bună e că sunt optimistă și știu că o să-mi găsesc de muncă, o să fie bine și toți o să trăim fericiți până la adânci bătrâneți.

Somn, mi-e somn

Mi-e somn. În fiecare zi, la fiecare ora și nici cafeaua nu mă mai ajută. Nu am avut timp să mă odihnesc după mica escapadă din weekend, iar acum simt că o să-mi cadă capul pe birou. Nu îi înțeleg pe oamenii care dorm 3 sau 4 ore pe noapte și muncesc toată ziua. Femeile care muncesc  full time,  au copii, fac piața, gătesc și totuși a doua zi reușesc să arate fenomenal…trebuie să primească fiecare câte un trofeu. Și bărbații se plâng când sunt trimiși, o dată pe lună, la piață. Rușinică.

Eu am nevoie de somn, mult somn, eventual pana pe la 9, pentru că atunci reușesc să mă ridic din pat din proprie inițiativă, fără să vreau să dau cu telefonul de perete. Dimineața jumătate de ora trece atât de repete, nu am timp să fac mai nimic-și nu pot să tai din timpul de somn-mă spăl pe față, îmi dau cu cremă, eventual trântesc un rimel pe gene și dacă mai am timp, mănânc ceva. Iar acum evident, mi-e somn….Noapte buna copii!