Niciodata nu mi-a placut sa dau explicatii iar acum parca din ce in ce mai des sunt nevoita sa o fac. De curand m-am bagat intr-o cheste care am crezut ca o sa-mi placa si ghici, nu imi place. Atunci cand ma indragosteasc de ceva anume fac totul cu pasiune, asta cel putin pana ma plictisesc. Iar atunci cand dragostea si pasiunea pentru acel ceva se intalnesc, stiu de prima data, nu e nevoie de un secol sa-mi dau seama ca pot. Acum nu e asa, am incercat mai mult din obligatie…si evident acum trebuie sa dau expicatii de ce nu o sa mai continui. Si mereu adevarul suna mult prea nebunesc si eu trebuie sa inventez o minciuna alba.
Nu imi place sa spun oamenilor ca poate azi nu am chef de ei sau nu imi place cum predau si explica sau pur si simplu pentru ca nu mai vreau. Detest sa le explic oamenilor de ce nu vreau sa fac in continuare ceea ce am facut pana acum. De aceea nici nu cer explicatii atunci cand altcineva e pus intr-o situatie dificila in fata mea, chiar daca de multe ori ard de nerabdare sa aud raspunsul. Prefer sa-mi creez propria mea varianta. Nu vreau, nu pot sau just because fuck you!