– Azi am primit o carte gratis, de la un vânzător de la Universitate după ce i-am spus că aș cumpăra cu plăcere cărți de la el, dar mi-am dat ultimii bani pe o pereche de cercei. M-a lăsat să-mi aleg ce carte am vrut, am luat Șatra de Zaharia Stancu.
– Am fost la „Angajatori de top”.
– M-am plimbat, pentru prima dată singură prin parc.
– Mi-am cumpărat cercei cu mâțe.
– Am gătit pui cu gust de omletă :D.
Desfrâul este mândria trupului, iubirea este mândria sufletului, mândrie care nu e altceva decât desfrâul sufletului.
A.S.Puskin
„Pe atunci Janusz credea din tot sufletul în Dumnezeu. Nu lipsea niciodată de la slujbă și, de câte ori avea ocazia, îi ținea predici Silvanei despre voința Domnului în privința lor, a tuturor.”
„S-a prefăcut furioasă. S-a ridicat și a dat să plece, iar el a sărit în picioare și a alergat după ea. Când nu s-a mai zbătut în brațele lui, a sărutat-o înfocat, strecurându-i o mână pe sub rochie. O apăsa, urmărind curbura sânului, terenul accidentat al coastelor , ca și cum ar fi căutat un mod de a pătrunde înăuntru; ca și cum ar fi vrut să-i găsească inima și s-o ia cu el.”
„Silvana e în baie și își săpunește mâinile îndelung, până le acoperă cu un strat gros de spumă. Simte că trăiește în lux pentru că are o bucată întreagă de săpun numai pentru ea.”
„Singurătatea e o boală de care oricine se poate molipsi. […] Poți să fii singur în cea mai mare dintre mulțimi.”
„În cap îi răsunau cuvintele mamei ei. Să nu-ți iubești copilașul prea mult. Nu știi ce-nseamnă să iubești pe cineva și să-l pierzi. Pentru prima oară, înțelegea. Și o durea sufletul pentru ea. O durea sufletul îngrozitor pentru mama ei.”
„În tot timpul acela, a sperat la vremuri de pace; acum, că e pace, e ca un om scos la lumină după ani întregi petrecuți sub pământ.”
„Cum o fi să fii unul dintre copiii care locuiesc în aceste case? Să fi avut dintotdeauna o casă în care să locuiești și o familie înghesuită în ea, o familie plină de frați și surori, și mătuși, și unchi?”
„Când îl îmbrățișează pe băiat, totuși, chipul ei slab radiază. Se umflă, devine materială, caldă și vie, iar sentimentele ei sunt la fel de evidente ca ale unui copil.”
„Aurek n-o să-i spună niciodată inamicului că mânca ouăle pe care le găsea în pădure. N-o să-i spună că unele erau pline de sânge sau de niște începuturi de păsări cu pielea albastră. Că pe alea le curăța de coajă și le ducea deasupra unui foc, pe un băț. N-o să-i pomenească de puii pe care-i fura din cuiburi sau coaja de mesteacăn pe care o ronțăia în miez de iarnă. Chiar și un copil știe că e rușinos să vorbești despre o asemenea foame.”
„Viața e un mare mister și habar n-am de ce se-ntâmplă lucrurile care se-ntâmplă. Lumea asta e un adevărat haos, nu crezi?”
„Așa e viața. Amintirile intră la apă. Ca un săpun folosit de multe ori, se deformează, mirosul lor dispare, se subțiază și alunecă printre degete.”
Azi am terminat Britannia Road 22, de Amanda Hodgkinson. Concluzia? Mă bucur enorm că nu am trăit în vreme de război. Ca o cititoare amatoare ce sunt, pot să spun că asta este o carte bună, o carte care m-a surprins prin detaliile legate de război, de modul cum se luptau oamenii să rămână în viață în acele timpuri, trăirile personajelor și zbuciumul sufletesc lăsat în urmă de lupta pentru puterea mondială. Este povestea unei femei din Polonia și a fiului ei, care reușesc să supraviețuiască celui de-al doilea Război Mondial și soțul acesteia, plecat la război. Îmi place cum este scrisă cartea, prezentul alternează cu trecutul, cu amintirile ambelor personaje (în prezent, acțiunea are loc în Marea Britanie). Pe parcurs apar personaje care nu sunt deloc ceea ce par și care influențează relația celor doi. Sincer, cred că subiectul este destul de bun pentru a putea fi transpus pe marele ecran. Romanul tratează teme precum războiul, iubirea, familia, adulterul și sunt sigură că ar ieși ceva bun. Nu vreau să vă spun foarte multe despre carte, pentru că trebuie citită, nu doar de iubitorii de istorie și romane de dragoste, ci de toată lumea. Prin acest roman poți să trăiești o dată cu personajele războiul, foametea și disperarea.
Birannia road 22 este ”unul dintre cele mai bune debuturi literare ale lui 2011 (Waterstones). Cea mai bună carte a lunii aprilie pe Amazon.com„ (copertă). O găsiți la editura Allfa sau la anticariat :D. Lectură plăcută!
Speranța e cel mai rău dintre rele pentru că ea prelungește chinul.
F. Nietzsche
Source: imgfave.com via Hannah on Pinterest
Definiția liniilor paralele
Tu mergi lângă întrebările mele,
eu merg lângă liniștea ta.
Tu mergi lângă zorii dragostei mele,
eu merg lângă amurgul parului tău.
O. Paler
Minții îi plac, după cum știți, aleile dosnice și capcanele.
F. Nietzsche
Fiecare zi presupune sa ai curaj intr-un fel sau altul.- Pam Brown
Ma uit la tastatura de jumatate de ora si nu stiu cum sa incep. Ei bine, m-am gandit ca daca tot mai pun pe blog cate un citat din cartile pe care le citesc, sa scriu putin si despre ele, asa ca de azi inainte la categoria “Din biblioteca mea” veti citi despre cartile ca pe mine m-am impresionat in mod deosebit.
Astazi vreau sa va vorbesc despre Calea Vacaresti, scrisa de Isac Peltz, scriitor si jurnalist evreu roman. Despre autor nu am gasit foarte multe date, iar despre carti nu am scris niciodata, deci nu stiu cat de bine o sa iasa.
Cartea prezinta in paralele comunitatea evreiasca din Bucurestiul de dinainte de primul Razboi Mondial si o familie, tot de everi, care se lupta cu greutatile de zi cu zi. Esther, bolnava de cancer, incearca sa-si intretina mama si fiul, pe Ficu, vanzand camasi unui negustor din centrul Bucurestiului. Sotul, pare ca a uitat complet ca are o familie de intretinut si cheltuia toti banii prin carciumi, cu colegii de breasla. Ficu m-a impresionat in mod deosebit, pana la lacrimi as putea spune. Relatia dinte el si mama, discutia purtata cu ea…mai mai ca m-au facut sa plang.
Nu vreau sa va spun prea mutle despre carte, dar mie mi-a placut foarte mult. Este un roman care prezinta zbuciumul evreilor inainte si dupa Primul Razboi Mondial.
All about Giulia ♥ 