Cațiva știu că mi s-a topit tastatura cu o zi înainte să plec la țară. Abia astăzi mi-am cumpărat una nouă și nu îmi place, fratele lui ă lipsește și nu știu unde să-l mai caut. Asta este, o se încercăm să ne descurcăm fără el. Pentru superblog nu am mai scris din 2 motive: 1-mi s-a topit tastatura și 2-am plecat la țară pentru o săptămână. Poate că cineva mult mai talentat decât mine va câștiga concursul.
Astăzi, după ce mi-am achiziționat noua tastatură, am trecut prin piață după bunătăți. Mi-am cumpărat minunate ciuperci, delicioase portocale și foarte arătos și la fel de gustos dovleac, numai bun pentru plăcintă. Așa că azi am gătit ciuperci umplute cu brânză și mărar și plăcintă cu dovleac, prima și minunata mea plăcintă cu dovleac
Drăguța de Kadia propune un concurs cu dovleci, gustos sau artistic, depinde cât de talentat ești în bucătărie sau la sculptat. Eu am ales să îl gătesc, cu toate că atunci când l-am cumpărat m-a întrebat tanti de la piață ”Îl vrei să-l scobești? Nu mamaie, să-l mănânc.”:D. Este prima mea plăcintă cu dovleac și este absolut delicioasă (și pentru că nu are cine să mă laude, mă laud singură :D). Am prăjit dovleacul, i-am pus scorțișoară, o mână de nuci, zahăr și puțină coajă de portocale. Aluatul tot eu l-am făcut, din 2 ouă, zahăr,ulei și făină cât cuprinde. Nu prea am fost mulțumită de aluat, dar rezultatul final e demențial.
Și pentru că în unele situații o fată de la țară se descurcă mai bine decât una de la oraș, mi-am plantat o rădăcină de pătrunjel și una de țelină, pentru a nu mai cumpăra de fiecare dată când am nevoie 😀
All about Giulia ♥ 
Toate arata superfrumos, dar ciupercile si mararul chiar mi-au facut mare pofta !..
Daca imi placea si gustul de dovleac imi era pofta si de el :))) dar asa raman la ciuperci si la marar ! 🙂
Eu nu-s fan dovleac, dar plăcinta aia îmi face cu ochiul 😀
Arata bine, felicitari!
@ Vis De Toamna, multumesc mult de tot
M-am mutat. Chiar aici: http://nadhja.wordpress.com
N-am schimbat foarte multe. Unele postări le-am luat pe noul blog, dar sper sa fie o imbunatatire si anumite lucruri care m-au pus pe fuga sa dispara. Este un pas care nu as fi vrut sa il fac acum si este de la sine inteles ca imprejurarile mi-au fortat mana sa-mi pararesc cuibusorul si sa-mi construiesc crenguta cu crenguta un altul, sper eu si mai primitor. Iti multumesc si tie, ca ai fost acolo pentru mine, m-ai sustinut si m-ai intarit chiar si cu o vorba buna. 🙂
L-am vazut scobit si am crezut ca e o… para mai mare. 😆
Chiar arata bine si sunt sigura ca si gustul a fost pe masura! 🙂
@ Addicted, pentru prima mea placinta, gustul a fost minunat
suna grozav dovleac cu ciuperci…
Pingback: Bostani în bucătărie | In jurul Kadiei