O altă poveste cu prinți și prințese

A fost o dată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti, într-un regat îndepărtat și puțin cam poluat, un falnic prinț cu plete blonde și ochi precum cerul dimineților de mai, înalt ca un brad verde și mai mândru decât un curcan într-un cârd de curci. Acest prinț al nostru, pe numele lui de flăcău Costel nu era foarte luminat la minte, noroc mare avea cu ta-su, care era mare împărat mare, peste 9 regate, 9 mări și 9 oceane, păduri întinse și câmpii roditoare, iazuri pline cu pește și mall-uri pline cu haine de firmă, avea supuși loiali și spre că s-a înțeles, suficienți bani pentru a îi consuma la micul dejun, prânz și cină. Marea dezamăgire a acestui împărat era fiului lui, Costel (a.k.a. Costy), care pe cât de frumos era, pe atât prost.

Flăcăul nostru nu era tocmai un erudit, tot ce citea el erau statusurile de Facebook ale prințeselor de prin vecini și din când în când câte o revistă FHM, GQ sau Playboy. Cum în paginile tabloidelor nu erau trecute luptele istorice cu trolii, poemele celui mai tare scriitor de la curte și nici mișcările de luptă cu sabia, împăratul și-a pus toate speranțele în meditatorii de la curte, poate poate îl vor ajuta să ia Bac-ul.
Văzând că meditațiile nu dau roade și prințul e tot cu mintea-n colțuri, l-a amenințat că-l spânzură în piață, că-l trimite să lucreze în mina de diamante cot la cot cu spiridușii, dar flăcăul nostru umbla din tavernă în tavernă, cu domnițele după el. Bătrânul bufon de la curte, văzându-și stăpânul tot mai amărât pe zi ce trece, îi spune așa ”Măria ta, știu că fecioru-tu e o mare dezamăgire pentru tine, că e un ceas greu și că Bac-ul bate la ușă, dar cred că știu o modalitate cum l-ai putea face să învețe. De câteva luni mă tot bate la cap și-mi povestește despre o nouă mașină ce urmează să iasă pe piață, poate dacă l-ai mitui puțin, s-ar pune cu burta pe carte.” Ca prin minune, împăratul se lumină la față și puse imediat să fie chemat fecioru-su.

-Tată, ce tot atâta grabă, s-a întâmplat ceva?
-Fiule, vreau să-ți propun un târg. Dacă iei Bac-ul, îți promit că o să-ți cumpăr tot ce-ți poftește ție sufletul. Cum altă modalitate de a te face să înveți nu este și știu că îți dorești noua Toyota Avensis foarte mult, m-am gândit să ti-o ofer ca premiu.
-Dar tată, cum? Îmi promiți tu că de voi lua examenul cu notă mare, o să am cea mai tare mașina din regat?
-DA!
-Noua Toyota Avensis îmbunătățită, cu un design complet nou, atât la exterior cât și la interior, cutie de viteze manuală în 6 trepte și o cutie opțională, automată tot cu 6 trepte?
Costy deveni dintr-o dată agitat, mergea dintr-un colț în altul al camerei și vorbea mai mult pentru el decât pentru împărat.
-Motor diesel D-4D de 2.0 litri, 124 cai putere, motor Valvematic pe benzina ce produce 148 cai putere, sistem multimedia Touch, Touch&Go și Touch and Go Plus, toate cu un ecran de 6.1 inci, conectivitate Bluetooth, GPS, sistem de scanare a drumului, consum mai redus de combustibil și reducerea emisiei de dioxid de carbon cu 15 %. Dintr-o dată chipul flăcăului se lumină și plecă din cameră ca vântul.
Și uite așa, al nostru prinț Costel și-a tras mașină nouă și diplomă de Bacalaureat. Acum merge la McDrive cu Toyota, nu cu trăsura cum făcea cu 6 luni în urmă. Mintea lui tot în colțuri a rămas, frecventează aceleași taverne și ta-su așteaptă apariția noului iPhone 6, poate îl convinge să-și ia o slujbă.
Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa, și exceptând ce-a spus despre Avensis, v-am spus oameni buni, o mare minciună.

Notă de subsol-la câteva luni după ce Costy a luat Bac-ul, naratorul a primit una cadou de la împărat pentru că, nu-i narator mai tare-n tot regatul și merita din plin, după tot efortul depus. Iar acum, dragul de el se plimbă de pe un tărâm pe altul, împreună cu soția-și-au dat demisia, au Toyota acum.

Sursă imagine Toyota

SuperBlog 2012, etapa nr. 1