O Mărie leneșă

Nu știu sigur dacă să spun „La mulți ani” Măriilor si Marianilor, ținând cont de faptul că a fost Adormirea Maicii Domnului astăzi, pe mine oricum m-a sunat familia de la 8, mi-au cam stricat somnul J. Apreciez, evident, gestul, dar astăzi, cum nu s-a muncit, mi-am permis să stau în pat până la 12. Nu știu de ce, dar acum câțiva ani, sărbatorile erau mai interesante, aveam mai multă activitate. Nu pot decât să dau vina pe cel care a inventat internetul pentru că datorită lui, ies mai rar din casă. Blame me, dar trebuie sa termin si eu Dr. House odată și odată J + alte 3 sau 4 seriale la care am început să mă uit, o să vă povestesc despre intr-un alt articol.

Totuși, am reușit să ajung la piață astăzi, să-mi cumpăr diverse. M-am bucurat că am găsit mentă proaspătă și ieftina, aveam acasă câteva lămâi și am făcut o limonadă delicioasă. Poate ca ar fi trebuit să iau și un grapefruit, să o fac puțin colorata, sau poate puțină zmeură…yumm yumm. Dar azi nu am fost în totalitate cuminte, am făcut și o mica prostioară. Citeam de ceva vreme Tropicul Cancerului al lui Henry Miller și devenise atât de plictisitorrrrrrrr…așa că am dat la ultima pagină și am citit, omul mă plictisea, bătea câmpii rau, chiar nu ma interesa ce a facut prietenul lui cu prințesa și de ce se aruncase asta în Sena, eu am nevoie de o poveste concretă, care să-mi capteze interesul și să mă țină lipită de carte. Tropicul Cancerului a fost desemnată cea mai bună carte a anilor 30 (cred că doar în America, nu sunt sigura), dar pe mine m-a plictisit. Poate că nu sunt eu suficient de deep și nu pot întelege cartea complet…

Pe voi dacă vă plictisește o carte foarte tare de la început, primele 100 de pagini, ce faceți, citiți în continuare sau o lăsați din mână? Eu sincer, mă simt vinovată când nu termin de citit o carte😦

4 thoughts on “O Mărie leneșă

  1. Eu am trebăluit azi, având o Marie în familie. Mi-am promis acum ceva timp că nu las nici o carte din mână până nu o termin, chiar dacă-mi place sau nu, dar m-am lăsat de treaba asta; unele pur şi simplu mă ucid leeeeent şi trebuie să le las deoparte. Înainte mă torturam :))

  2. Pingback: Mă sinucid altă dată – Kerstin Gier « In jurul Kadiei

  3. 1. Am uitat sa-i urez mamei, ce trebuie urat cu ocazia zilei onomastice. Eu nu sunt cu religia, deci habar nu am cand sunt sarbatorile e nume crestine. Ea stie asta si sper ca nu s-a suparat prea tare.
    2. Deocamndata ma delectez cu serialul meu favorit True Blood, pana incep noile sezoane la celelalte pe care le urmaresc.
    3. Daca o carte nu ma captiveaza de la primele capitole, o las. Am incercat odata sa termin o carte care nu-mi placea si a fost tortura. Nu ma pot forta sa citesc ceva ce mi se pare neinteresant, plictisitor sau care pur si simplu nu e genul meu de lectura.
    4. Senzational arata limonada sau bautura racoritoare. Cred ca si gustul e pe masura. Si eu fac din cand in cand vara, o limonada cu lamaie, lime si menta proaspata.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s