De catva zile ma gandesc la schimbarile ce au loc in viata noastra, cu mai mult sau mai putin efort depus. Nimeni nu poate spune ca a avut o viata fara griji, pentru ca pe drumul fiecaruia mai apare cate o piatra din cand in cand. Patrea buna este ca atunci cand ne impiedicam ajungem intr-un loc mai bun, intotdeauna. Ganditi-va la toate problemele voastre si ceea ce au adus dupa ele. Eu mereu am am gasit lucruri bune atunci cand credeam ca nu mai este nici o speranta. Schimbarile care au loc in viata noastra fara ca noi sa fim constienti de ele cred ca sunt bune, schimbarile care au loc cu voia noastra sunt cele mai bune.
Atunci cand noi incercam sa o facem cu buna stiinta, este foarte greu si daca nu ai vointa suficienta cedezi foarte usor. Important este primul pas, pentru ca apoi totul pare mai usor si pana ce te obisnuiesti deja a devenit un stil de viata. Scrimbarile majore cer timp, rabdare si sustinere din partea celor apropiati. Nu te poti astepta sa te lasi de fumat peste noapte, nu poti sa slabesti intr-o saptamana si nu poti sa ajungi sus daca nu te straduiesti si nu te mai impiedici din cand in cand. Satisfactia este mare atunci cand iti dai seama ca ai realizat ce ti-ai propus si iti creste inima in piept cat o varza de mare. Schimbarea incepe prin a avea incredere in noi, prin a avea credinta, curaj si perseverenta. Este important sa o facem pentru noi si nu pentru a demonstra asta cuiva, si daca din cand in cand mai avem mici scapari si revenim la vechile si proastele obiceiuri, nu-mi nimic pentru ca asa invatam, din greseli. Nu incerc sa dau nici un fel de sfat, vorbesc din putina mea experienta aici. O seara placuta!
All about Giulia ♥ 
Nu întotdeauna “când te împiedici”ajungi într-un loc mai bun. Asta depinde de fiecare om în parte, de idealuri, dar şi de metodele folosite pentru a atinge ţinta în viaţă. Ce vreau să spun e că schimbarea poate fi atâtrea, cât şi bună.
@ Simionjr, nu spun ca daca viata ti-a dat o palma o sa te trimita pe un norisor pufos imediat. Dar cu timpul iti dai seama ca sunt lucruri, persoane, locuri pe care nu le-ai fi intalnit daca nu te “impiedicai”
Aşa este, dar “palmele” sunt bune doar pentru cei ce ştiu să le accepte, pentru unii ca aceştia sunt chiar valoroase necazurile. Cred că şi dumneavoastră faceţi parte din această categorie, de îndată ce aţi avut parte de o schimbare în bine prin înfruntarea “pietrelor”.
@ Dumneavoastra este mama :P…si toti avem nevoie din cand in cand de cate o palma. Prea mult bine ni se urca la cap. Si cei mai putin nefericiti primesc cate o palma, dar cred ca ei o suporta mult mai bine decat ceilalti, sunt deja obisnuiti cu greutatile si in final pot gasi mai multe bucurii intr-un dezastru decat cei care sunt “palmuiti” mai rar
“pălmuirea” este indispensabilă pentru om la fel cum este indispensabilă palma în creşterea copiilor, dar mai există NIŞTE UNII care nu pricep rostul acesteia… Cu siguranţă v-a folosit palma mamei dumneavoastră ;))
@ Simionjr, poate nu ii pricep rostul, dar viata nu ne imparte dupa toleranta noastra la probleme. Vor trebui sa treaca mai departe fie car vor, fie ca nu.. Si da, mi-au folosit palmele mamei :))
Nu avem cum să nu ne schimbăm. Oricât de încăpățânați am fi, oricât de puțin ne-am da seama de asta, schimbările apar. Mi-a plăcut motto-ul de la sfârșitul postului. E asa de adevarat. Din pacate e asa usor sa gasim scuze si asa greu sa ne mobilizam. Poate de asta e mai bine sa ne impiedicam cateodata. Asa nu avem de ales si trebuie sa ne ridicam si sa mergem mai departe.
Schimbarile din viata noastra, cu sau fara decizia noastra, ne modeleaza viitorul, chiar si caracterul, caci “noi suntem suma experientelor noastre”. Insa nu intotdeauna in bine, exista si o marja de “spre negativ”.
Omul nu se schimbă, se modelează în funcţie de necesităţile sale. Evoluează, stagnează ori e în continuu regres, depinde de fiecare.
Sper sa gasesc mereu ceva bun in orice schimbare chiar daca nu eu am provocat-o. Cred ca schimbarea tine si de cat de maleabil este un om plus ca obisnuinta e o a doua natura.
Pingback: Mi-ar placea sa cred despre blogging « Derscanu'Blog
Viata este cu urcusuri si coborasuri. Asa ca … nu mereu cand te impiedici urci mai sus, dar te ambitionezi sa ajungi mai sus. Cateodata cazi, trebuie sa ai puterea sa te ridici, trebuie sa ai alaturi prietenii cei mai buni (si aici ma refer la prietenii adevarati).
Intotdeauna, pe om, l-a caracterizat ambitia, prosteasca sau nu de a obtine ceva.
Curaj – perseverenta – credinta. Peste toate domneste ambitia. Daca ma ambitionez sa nu cred, pot totusi persevera, dar fara curaj.