Invitatia Nebuniei

Cu mult timp in urma, Nebunia a decis sa invite toate sentimentele la o intalnire amicala. Intalnindu-se toate la o cafea,pntru a anima atmosfera  Nebunia a intrebat: “Jucati de-a v-ati ascunselea?”

-“Ce este?”- a intrebat Curiozitatea

-“Este un joc”- a raspuns Nebunia .”Eu numar pana la 100, voi va ascundeti, iar cand am terminat de numarat ,am sa va caut si primul gasit va fii urmatorul care numara.”

Au acceptati toti, cu exceptia  Lenei si Temei care au ramas deoparte sa priveasca, Adevarul care nu voia sa se ascunda, Mandria care a spus ca este un joc prostesc  si Lasitatea care a preferat sa nu riste.

“1….2…..3…..”, Nebunia a inceput sa numere.

Graba s-a ascuns prima, unde a nimerit. Timiditatea, ezitanta ca intotdeauna , s-a ascuns intr-un palc de arbori, Bucuria alerga vesela prin gradina nepasandu-i ca nu va gasi un loc adevarat pentru a se ascunde. Invidia s-a unit cu Orgoliul si s-au ascuns impreuna in spatele unei stanci. Tristetea  a inceput sa planga pentru ca nu a gasit un loc potrivit pentru a se ascunde.

Nebunia continua sa numere in timp ce prietenii sai se ascundeau. Disperarea s-a descurajat cand a vazut ca era deja la 99…

-“100!”- a strigat Nebunia- “Acum voi veni sa va caut!”

Prima care a fost descoperita a fost Curiozitatea. Nu s-a putut opri sa nu iasa ca sa vada cine va fi primul descoperit. Privind mai departe, Nebunia vazu Nesiguranta desupra unui gard, nestiind de care parte se putea ascunde mai bine…descoperind treptat Bucuria, Tristetea, Dorinta, Invidia, Timiditatea si toate celelalte.

Cand in sfarsit s-au  reunit, Curiozitatea a intrebat:

-“Unde e Iubirea?”

Nimeni nu o vazuse, iar jocul nu se putea considera terminat. Nebunia incepu sa caute..in varful unui munte, de-a lungul unui rau, sub pietre..Nici urma de Iubire. Cerceta fiecare loc si vazand o tufa de trandafiri, Nebunia lua o bucata de lemn si incepu sa scotoceasca printre ramurile spinoase cand deodata auzi un strigat. Era Iubirea care suferea teribil  pentru ca un spin ii strapunsese un ochi.

Nebunia nu stia ce sa faca…Si-a cerut scuze pentru ca a organizat un joc atat de stupid. A implorat Iubirea sa o ierte si fiind incercata de remuscari in cauza faptei ireversibile a ajuns in punctul de a-i promite  ca o va insoti pentru totdeauna.

Iubirea, imbarbatata, accepta promisiunea si acele scuze sincere….iar de atunci, Iubirea e oarba iar Nebunia o insoteste intotdeauna.

P.S. Aveti originalul aici. Si aici melodia.