De prin carti adunate #11

Cate cai urmeaza si cate argumente gaseste inima pentru a ajunge acolo unde vrea.

                                                                                                                                            Al. Dumas -fiul

vALLuntariat

Acum cateva seri, colindand din blog in blog am gasit la don’soara Andra un articol interesant despre lectura si voluntariat. Despre voluntariat nu stiu eu foarte multe, dar de cand am prins gustul lecturii parca imi place din ce in ce mai mult. Stiu ca nu este frumos sa abandonezi lumea reala si sa te refugiezi printre randuri, dar uneori este atat de bine…

Revenind la ale noastre, am descoperit ca editura ALL a infiintat campania vALLuntariat. Campania pare sa imbine utilul cu placutul, incepand cu 24 ianuarie si pana pe 16 martie. Editura pune la dispozitia bloggerilor orice carte le pofteste inimioara, iar tot ce trebuie ei sa faca este sa o citeasca si sa scrie o recenzie despre ea. Fiecare recenzie valoreaza 15 minute de voluntariat, iar fiecare comentariu reprezinta 3 minute. Acum cititul are 2 parti pozitive-ne cultivam si facem niste copii fericiti. Centrele unde se va face voluntariat vor fi alese de primii 3 bloggeri care aduna cele mai multe minute. Suna destul de simplu, nu?

Asa ca dragii mei, haide sa nu mai pierdem vremea si sa ne apucam de citit. Eu astept sa-mi soseasca cartea, inca nu va spun ce carte am ales. Aici o sa gasiti regulamentul. O zi buna si lectura placuta!

Obiceiuri culinare

Femeie fiind este de la sine inteles ca trebuie sa stii sa gatesti. Daca esti maritata, lucrurl asta este esential si daca spui ca nu sti sa faci o ciorba sau o fasole cu ciolan deja exista riscul sa fi “omorata” cu pietre. Dar nu desprea asta vreau sa vorbesc, ci despre obiceiurile mai putin “normale” (desi nu stiu cum as putea defini cuvantul normal) din bucatarie.

Bucatarind astazi putin-o portie de cartofi prajiti cu o salata de morcov cu lamaie- ma gandeam ca obiceiurile noastre culinare se impart in 3 categorii: sanatoase, nesanatoase si (mai mult sau mai putin) ciudate. Cred ca toti am mancat la un momentdat lucruri care vin cu un semn de intrebare. Eu am gustat salata de peste crud, care a fost absolut delicioasa, am incercat sa mananc o scoica cruda cu lamaie dar lamaia a fost atat de acra ca nu am reusit si absolut de fiecare daca cand curat cartofi ii pap jumatate cruzi .

Normal fiind un termen atat de dificil de definit in zilele noastre, cred ca nu ar mai trebui sa ne mire nimic, cu atat mai putin in bucatarie. De sute de anii oamenii incearca retete noi, combinatii din ce in ce mai ciudate si se pare ca am ajuns sa mancam de la delfini pana la gandaci…Voi, ce obiceiuri aveti? Ma refer la cele “deosebite” nu pizza si cartofi prajiti

Urasc sa dau explicatii

Niciodata nu mi-a placut sa dau explicatii iar acum parca din ce in ce mai des sunt nevoita sa o fac. De curand m-am bagat intr-o cheste care am crezut ca o sa-mi placa si ghici, nu imi place. Atunci cand ma indragosteasc de ceva anume fac totul cu pasiune, asta cel putin pana ma plictisesc. Iar atunci cand dragostea si pasiunea pentru acel ceva se intalnesc, stiu de prima data, nu e nevoie de un secol sa-mi dau seama ca pot. Acum nu e asa, am incercat mai mult din obligatie…si evident acum trebuie sa dau expicatii de ce nu o sa mai continui. Si mereu adevarul suna mult prea nebunesc si eu trebuie sa inventez o minciuna alba.

Nu imi place sa spun oamenilor ca poate azi nu am chef de ei sau nu imi place cum predau si explica sau pur si simplu pentru ca nu mai vreau. Detest sa le explic oamenilor de ce nu vreau sa fac in continuare ceea ce am facut pana acum. De aceea nici nu cer explicatii atunci cand altcineva e pus intr-o situatie dificila in fata mea, chiar daca de multe ori ard de nerabdare sa aud raspunsul. Prefer sa-mi creez propria mea varianta. Nu vreau, nu pot sau just because fuck you!

I miss you

Mi-e dor de tine, mi-ai ramas in inima si de multe ori ma gandesc la tine, la cat de bine ne-a fost impreuna. Ai fost langa mine sa-mi asculti gandurile, bataile inimii, sa-mi stergi lacrimile si sa-mi gadili talpile ori de cate ori ma apropiam de tine. Imi placea totusi cand cerul plangea peste tine si te infuriai, erai atat de frumoasa…ai fost o iubita credincioasa si sper sa te revad curand pentru ca mi-e tare tare dor de tine..

 

Love letters of great man #3

Beethoven

Good morning, on July 7

Though still in bed, my thoughts go out to you, my Immortal Beloved, now and then joyfully, then sadly, waiting to learn whether or not fate will hear us – I can live only wholly with you or not at all – Yes, I am resolved to wander so long away from you until I can fly to your arms and say that I am really at home with you, and can send my soul enwrapped in you into the land of spirits – Yes, unhappily it must be so – You will be the more contained since you know my fidelity to you. No one else can ever possess my heart – never – never – Oh God, why must one be parted from one whom one so loves. And yet my life in V is now a wretched life – Your love makes me at once the happiest and the unhappiest of men – At my age I need a steady, quiet life – can that be so in our connection? My angel, I have just been told that the mailcoach goes every day – therefore I must close at once so that you may receive the letter at once – Be calm, only by a calm consideration of our existence can we achieve our purpose to live together – Be calm – love me – today – yesterday – what tearful longings for you – you – you – my life – my all – farewell. Oh continue to love me – never misjudge the most faithful heart of your beloved.

ever thine
ever mine
ever ours 

Clasic sau modern?

Nu stiu altii cum sunt, dar mie imi place atunci cand citesc sa am cartea in mana, sa-i simt mirosul, sa dorm cu capul pe ea (la mare e perfect). Am citit si carti in format electronic, scribd. com rulz din punctul asta de vedere, dar pentru mine nu este acelasi lucru cu cartea pe care o pot atinge fizic. Cred ca de o saptamana incerc sa termin Dragostea in vremea holerei ca sa pot vedea filmul. Autorul este putin dificiel ,in mare parte lipseste dialogul si dupa cateva ore de stat cu ochii beliti privind la monitor mi se taie tot cheful si am inceput sa dezvolt un ritual de daydreaming, care incepe cam la aceeasi ora, 15 dupa-amiaza, in special cand sunt la munca.

De obicei pe scribd caut cartile pe care nu mi le permit sa le cumpar, avand preturi minunate. Intr-un timp ma gandisem sa-mi cumpar un Kindle dar mi-am dat seama ca prefer sa cutreier anticariatele, sa imprumut de la biblioteca sau de la prieteni, pentru ca este mult mai frumos sa dai pagina, sa-i simti mirosul, sa le vezi teanc colorat pe masa sau langa pat. Voi preferati clasicele carti sau cele in format electronic?

Comori…pe bani putini

In micile mele plimbari prin Bucurestiul inghetat si ciufulit de vant si revolutii, am descoperit ca poti cumpara lucruri pretioase pe bani putini. Nu am descoperit asta acum, dar ca astazi m-am hotarat sa scriu despre micile mele “comori” achizitionate la pretul de 2 lei, cu speranta ca pot face un om fericit.

Am gasit un centru de colectare hartie acum ceva timp, unde se pare, oamenii nu arunca doar ziare si reviste cu oferte promotionale din supermarketuri, ci si carti pe care la gasesti cu 2 sau 5 lei, pretul se calculeaza in functie de grosimea cartii, nu de valoarea ei (toate cartile sunt valoroase, depinde din ce punc de vedere privesti-eu, cel al romanelor de dragoste in mare parte). Astazi am luat Dragostea nu moare, scrisa de celebrul autor american Oliver La Farge, carte care a castigat premiul Pulitzer in 1930 si In familie,  de Hector Malot, autor care cred ca nu mai are nevoie de nici o prezentare. Centru de colectare hartie unde puteti gasi carti ieftine se afla vizavi de Liberty Mall. O alta carte cumparata tot de pe strada este Shirley-Charlotte Bronte, luata de langa gura de metrou de la Eroii Revolutiei.Spor la vanat comori!

 

Cate unii sunt cu vaca..

Eu intotdeauna am incercat sa gasesc binele in oameni si sa nu ii judec de la prima vedere, pentru ca niciodata nu sti ce se ascunde sub o fata draguta. De cele mai multe ori nu ma insel in privinta oamenilor, dar sunt cate unii care pur si simplu ma uimesc. Plecand de la “iti spune unul ca esti beat, nu-i nimic, iti spune si-al doilea, te duci sa te culci” am fost putin trista sa constat ca persoana care mi-a facut o impresie buna la prima vedere era de fapt putin plecata cu vaca pe aratura, desi aproape toti imi spusesera ca e trilulilu dar nu am crezut. De la o femeie de 30 de ani astepti multe.

Cireasa de pe tort a fost cand am auzit-o spunand ca este degradant sa lucrezi ca agent de paza, in conditiile in care si eu si ea avem aceeasi functie, am dat aceleasi examene si pe diplomele noastre scrie acelasi lucru, agent de paza. E frumos sa traiaesti in mica ta Utopie, dar trebuie din cand in cand sa mai casti ochii si la realitatea din jur, altfel nu numai ca o sa vorbeasca gura fara tine, dar nimeni nu o sa te placa si la munca ai nevoie de asta, you can’t just be a bitch.

Nu stiu ce loc de munca, in ziua de azi, mai poate fi considerat degradant. Director nu te pune nimeni doar pentru ca te cheama Xulescu si atata timp cat iti castigi painea cinstit nu vad de ce ar fi degradant. Fata de ce anume poate fi consierat asa? Madam oare are impresia ca suntem iar in secolul XVIII? Din nefericire, timpul merge inainte si nu se opresite nici o secunda sa-si arunce privirea inapoi. Cate unii sunt cu vaca, zau de nu…Voi ce credeti? Ce munca poate fi considerata degradanta?

Mica si prostuta

Nu stiu ce sa-ti spun, nici nu stiu daca ar trebui sa-ti spun. Mi-e frica de mine, sa nu o dau in bara. Nici nu stiu daca mai are vreun rost sa-ti spun a doua oara, prima data cand am incercat am crezut ca imi sta inima in loc. Sunt mica si prostuta, tot ce  pot face e sa zambesc, sa plang si sa sper ca ziua de maine imi va aduce ceva mai bun decat cea de azi. I hate..you, me. Fuck!